Râvna pierde în greutate

râvna pierde în greutate

Către cei care locuiesc chinovitic şi singuri Introducere I După ce ai redobândit, prin Hristos, uşurinţa de a înţelege şi ai înălţat mintea deasupra dorinţelor, plăcerilor şi grijilor lumeşti şi după ce te-ai străduit cu râvnă să separi şi să smulgi, cu orice chip, gândul de la patimile trupeşti, de multe ori ne-ai împărtăşit gândurile, căutând să înveţi cum trebuie să duci la capăt lupta începută, fără să fii stăpânit vreodată de plăcerile trupeşti care asaltează sufletul prin trup.

Daca incepi o dieta, te pregatesti pentru un esec, nu poti manca in acest fel pentru mult timp. In curand te vei vedea inapoi de unde ai inceput, se numeste efectul yo-yo. Poti pierde 0. Doar renuntand la o multime de calorii goale, cum ar fi chips-uri, cartofi prajiti si orice alte grasimi, poti sa reduci cu usurinta aportul caloric cu de calorii si sa pierzi kilograme pe saptamana.

Ai dorit după aceea să ştii care este cel dintâi lucru pe care se cuvine să-l evite cineva înainte de toate, apoi pe care să-l evite după primul, şi pe care râvna pierde în greutate lucrurile bune trebuie să le râvna pierde în greutate cu ardoare, aşa încât prin veghere atentă să evite săvârşirea lucrurilor ce nu se cuvin, iar prin râvnă să obţină împlinirea celor bune. Mi-ai cerut, după aceea, ca să-i expun în scris părerea mea în privinţa aceasta.

Pentru aceasta m-am şi grăbit, ca să nu pierd din vedere râvna ta cea bună; ci să întăresc chiar buna dispoziţie a ta şi s-o confirm cu propriile mele sfaturi; dar nu fiindcă ofer învăţătură potrivită pentru obiectul discuţiei, ci ca să nu ascund sub tăcere, ca în ţărână, ceea ce există, şi ca să evit, astfel, pedeapsa care a fost pronunţată pentru cel care a ascuns talantul în pământ.

Fără îndoială, căsătoria este, de obicei, pentru oameni, motivarea antrenării lor în dorinţele, plăcerile şi grijile lumeşti. Căci nimeni nu poate descoperi o dorinţă mai puternică şi mai constrângătoare, existând în natura trupului, râvna pierde în greutate dorinţa bărbaţilor pentru femeie, sau a femeilor pentru bărbat; şi e chiar foarte natural, pentru că de la natură se tinde către naşterea descendenţilor.

Ei bine, fiindcă are putere excepţională, căsătoria trebuie să poarte şi o sarcină mai grea. Căci nici chiar grijile care se întâmplă oamenilor pe neaşteptate nu sunt mai grele decât acelea care vin cu grămada din cauza căsătoriei, precum spune Sf.

Pavel, că, adică "cel căsătorit se îngrijeşte de cele ale lumii", fiind năpădit de griji. Într-adevăr, cel necăsătorit poate să se întreţină singur pe sine şi nevoile legate de trup, sau poate chiar să le şi înfrunte, pentru că are puterea să se convingă uşor spre aceasta; dar cel care are grija soţiei şi a copiilor nu este stăpânul părerii lui, ci lucrează de nevoie după plăceri şi - fiindcă se ocupă cu îngrijirea copiilor - este invadat de griji nenumărate, pe care vom putea să le enumerăm mai pe larg altă dată.

II Aşadar, cel care doreşte mult să fie liber de legăturile lumii evită căsătoria ca pe cătuşe; iar după ce evită aceasta, îşi închină viaţa lui Dumnezeu şi acceptă fără rezervă viaţa castităţii, aşa încât să nu poată să se mai întoarcă la căsătorie, ci să lupte cu orice chip pentru castitate, luptând contra f45 fara pierdere in greutate şi, mai ales, contra pasiunilor mai violente ale ei.

Căci, după ce devine un astfel de iubitor al lui Dumnezeu, fiindcă doreşte să se împărtăşească de liniştea apatia Aceluia, oricât de puţin şi fiindcă doreşte să guste sfinţenia duhovicească, calmul, liniştea, buna dispoziţie şi desfătarea şi bucuria care rezultă din acestea, veghează cu grijă să-şi ţină gândul departe de orice patimă materială şi trupească, care tulbură sufletul, şi cercetează cele dumnezeieşti cu privirea curată şi neumbrită a sufletului, umplându-se, fără să se sature, din lumina care vine de acolo.

Account Options

Şi, după ce a exersat sufletul într-o asemenea obişnuinţă şi stare, devine familiar lui Dumnezeu, atât cît îngăduie "asemănarea" şi se face iubit şi foarte dorit de Acesta, fiindcă a îndurat lupta mare şi greu de câştigat şi a avut bucuria să intre în legătură cu Dumnezeu cu mintea curăţită de amestecul celor materiale şi desprinsă de frecventarea patimilor lumeşti.

Este potrivit, deci, şi just ca acela care s-a înălţat la o asemenea obişnuinţă, prin exercitarea de care am amintit mai înainte, să nu mai coboare iarăşi prin excitările cărnii la practicarea pasiunilor ei; să nu accepte nici aburii care se ridică de acolo, ca să nu se întunece astfel ochiul sufletului ca de o pâclă foarte adâncă şi să nu decadă din contemplarea dumnezeiască, aşa cum se irită privirea cugetului de fumul patimilor. Se cuvine ca rugăciunea să fie avută în vedere înainte de toate I Orice faptă, iubitule, şi orice cuvânt al Mântuitorului nostru Iisus Hristos este normă de pietate şi de virtute.

Pentru aceasta, desigur, S-a şi întrupat, înfăţişând ca într-un tablou pentru noi pietatea şi virtutea, pentru ca privind la acest tablou să imităm fiecare, după râvna pierde în greutate, originalul arhetipul.

Căci pentru aceasta poartă însuşi corpul nostru, pentru ca să imităm şi noi, pe cît se poate, viaţa Lui. Aşadar, tu, când auzi cuvântul şi fapta Lui, să nu asculţi cu indiferenţă şi simplu, oricum ar fi, ci să pătrunzi în fondul sensurilor; să devii părtaş acelora care l-au transmis după înţelesul tainic.

Pentru că, într-adevăr Marta râvna pierde în greutate bine pe Domnul, iar Maria se aşează lângă picioarele Lui; dar amândouă surorile aveau bunăvoinţă. Să separi acum lucrurile; Marta s-a apucat să pregătească cele necesare pentru satisfacerea trebuinţei Lui trupeşti, iar Maria s-a aşezat lângă picioarele Lui şi I-a ascultat cuvintele. Deci una şi-a achitat conştiinţa faţă de ce se vedea, alta a slujit la ce nu se vedea. Pentru că într-adevăr cel prezent era şi om râvna pierde în greutate Dumnezeu, acelaşi Stăpân care a acceptat bunăvoinţa ambelor femei.

Dar Marta, fiindcă era copleşită de oboseală, a rugat pe Domnul să intervină, pentru ca sora ei s-o ajute la slujire, zicând: "Spune-i să se ridice şi să slujească cu mine". Domnul, însă, răspunzând, i-a zis: "Marto, Marto, te îngrijeşti şi pentru multe te sileşti; dar un lucru trebuie; Maria, totuşi, partea cea bună râvna pierde în greutate ales, care nu se va lua de la ea". Fiindcă nu ne găsim aici ca să ne odihnim în paturi şi să hrănim pântecele, ci am venit ca să vă hrănim cu cuvântul adevărului şi cu înţelegerea tainelor.

Aşadar, pe una n-a îndepărtat-o de la lucrul ei, iar pe cealaltă a acceptat-o pentru devotament. Ia aminte acum că râvna pierde în greutate amândouă femeile au fost pregătite două părţi; una este inferioară, fiindcă a ales pe cea corporală - şi totuşi foarte utilă - slujirea; cealaltă este superioară şi mai duhovnicească, fiindcă s-a înălţat prin înţelegerea tainelor.

Tu, cel care asculţi, să iei acestea în mod duhovnicesc şi să alegi pe care o vrei. Dar dacă vrei să slujeşti, să slujeşti în numele lui Hristos. Pentru că Acesta a spus: "Întrucât aţi făcut unuia dintre aceşti fraţi ai Mei, mai mici, Mie Mi-aţi făcut".

Pentru că dacă ai primit pe străini şi ai ajutat pe săraci şi ai mângâiat pe râvna pierde în greutate în suferinţă şi ai dat ajutor celor aflaţi în stare de nevoie şi calamitate, şi ai servit pe cei bolnavi, toate acestea Hristos le primeşte ca făcute Lui însuşi.

Leave Your Comment

Dacă totuşi vrei să imiţi pe Maria care a lăsat slujirea trupului şi s-a ridicat la contemplarea obiectivelor duhovniceşti, să faci aceasta cu consecvenţă şi sinceritate. Lasă trupul, lasă agricultura, bucătăria şi pregătirile, şi aşează-te lângă picioarele Domnului şi ascultă cuvintele Lui, ca să devii părtaş al tainelor dumnezeirii. Pentru că contemplarea învăţăturii lui Iisus este mai înaltă decât slujirea trupului. II Ai primit deci, iubitule, exemple şi dovada; să imiţi ceea ce vrei; poţi să devii sau slujitorul săracilor sau iubitorul învăţăturii lui Hristos.

râvnă - Dictionar de sinonime - Clasic

Dar dacă ai putea să le imiţi pe amândouă, din amândouă părţile vei primi roada mântuirii. Dar, primul vine cuvântul duhovnicesc, iar toate celelalte al doilea, "pentru că Maria" - spune Râvna pierde în greutate - "partea cea bună a ales". Aşadar, dacă şi tu doreşti să eliminați cafeaua pentru pierderea în greutate adept al lui Hristos, să te aşezi la picioarele Lui şi să-I primeşti Evanghelia; vei lăsa acolo toată averea ta şi vei trăi fără griji; vei uita atunci chiar propriul tău corp şi astfel vei putea să urmezi învăţătura Lui, ca să imiţi pe Maria şi să câştigi cea mai înaltă mărire.

Iar când te rogi, să fii atent să nu ceri unele în locul altora şi să provoci mânia Domnului; şi să nu ceri bani, mărire lumească, putere sau orice altceva dintre cele rezultate din acestea, ci, să ceri împărăţia lui Dumnezeu, şi El îţi va procura toate cele de trebuinţă trupului, precum spune Însuşi Domnul: "Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă".

Iar pentru rugăciune, iubitule, există două moduri: primul este cel al preamăririi cu umilinţă, iar al doilea, care urmează acestuia, este al cererii. Aşadar, când te rogi, să nu începi îndată cu cererea; altfel devii bănuit în privinţa intenţiei, că te rogi lui Dumnezeu constrâns de nevoie. La începutul rugăciunii, deci, uită-te pe tine însuţi, pe soţie, pe copii; lasă pământul, întinde braţele spre cer; lasă toată făptura văzută şi nevăzută şi începe să preamăreşti pe Cel care a făcut toate; iar când Îl preamăreşti pe Acesta, să nu-ţi rătăcească mintea încoace şi încolo, nici să nu băsmeşti ca păgânii, ci să alegi din Dumnezeieştile Scripturi şi să zici: "Te binecuvîntez, Doamne, Cel îndelung-răbdător, Cel fără de răutate, Care în fiecare zi ai îndurare pentru greşelile mele şi Care ne-ai dat nouă tuturor posibilitatea pocăinţei.

Căci pentru aceasta treci sub tăcere şi ne ierţi, Doamne, ca să Te preamărim pe Tine, Care dai, din iubire, mântuire neamului nostru, râvna pierde în greutate insuflând teamă, alteori îndemnând, alteori folosind pe profeţi şi, în cele din urmă, cercetându-ne prin venirea Hristosului Tău. Pentru că Tu ne-ai creat pe noi, şi nu noi. Tu eşti Dumnezeul nostru".

III Iar când vei preamări, după Scripturi, precum poţi, şi vei înălţa ludă către Dumnezeu, atunci să începi şi să spui, cu umilinţă: "Eu, Doamne, nu sunt vrednic să vorbesc înaintea Ta, pentru că sunt tare păcătos". Şi chiar dacă conştiinţa ta nu te mustră încă pentru vreun rău, se cuvine să spui, totuşi, aşa, fiindcă nimeni nu este fără de păcat în afară de Dumnezeu şi pentru că, în timp ce săvârşim multe păcate, pe cele mai multe nici nu le cunoaştem.

Pentru aceasta Apostolul spune: "Conştiinţa nu mă acuză de nimic, dar cu aceasta nu m-am îndreptat", adică săvârşesc multe păcate, dar nu le sesizez.

râvna pierde în greutate

Pentru aceasta şi profetul spune: "Cine va pricepe greşelile". Aşa încât nu vei minţi dacă te numeşti tu însuţi păcătos, pentru că păcătuieşti şi numai prin aceea că-ţi pui în gând să zici: nu sunt păcătos; aşadar, mai degrabă spune: sunt mai păcătos decât toţi, întrucât calc porunca dumnezeiască, care rânduieşte: "când veţi face toate cele poruncite să spuneţi: suntem slugi netrebnice, pentru că am făcut ceea ce eram datori să facem".

Astfel se cuvine să ai în mintea ta totdeauna aceasta: sunt netrebnic, şi aceasta: "cu smerenie să se socotească unul pe altul mai de cinste decât el însuşi".

Aşadar, să te rogi lui Dumnezeu cu teamă şi cu umilinţă. Iar când vei adresa cuvânt de umilinţă să spui: "Mulţumescu-Ţi Ţie, Doamne, că Te-ai îndurat pentru păcatele mele şi m-ai lăsat nepedepsit până acum; pentru că eram vrednic să sufăr încă de mult nenumărate asemenea pedepse şi să fiu îndepărtat de la faţa Ta, dar iubirea Ta îngăduitoare s-a îndurat faţă de uber aprinde pierderea in greutate Îţi mulţumesc, râvna pierde în greutate nu sunt în măsură să mulţumesc îngăduinţei Tale"; iar când vei împlini pe cele două, şi preamărirea şi umilinţa, atunci să ceri ceea ce ai nevoie să ceri; dar nu bogăţie cum cereai mai înainte, nici mărire lumească, nici sănătatea trupului.

Căci Cel care te-a creat şi se îngrijeşte de mântuirea ta, cunoaşte ce-i trebuie fiecăruia, sănătatea sau boala; ci să ceri, aşa cum s-a poruncit, împărăţia lui Dumnezeu. Căci pentru nevoile trupului tău, precum s-a spus mai înainte, acesta se va îngriji. Pentru că Împăratul nostru este foarte exigent şi se mânie dacă cineva i-ar cere ceva fără importanţă, dacă cineva râvna pierde în greutate noi L-ar ruga pentru lucruri ce nu se cuvin.

Aşadar, în rugăciunea ta să nu-ţi arăţi disperarea, ci să ceri pentru tine lucruri vrednice râvna pierde în greutate împăratul Dumnezeu.

Cel mai rapid mod de a pierde in greutate pentru femei | Accessories For You

Iar când ceri cele bineplăcute lui Dumnezeu, să nu încetezi, până când vei obţine cele cerute. Căci la aceasta a făcut Domnul aluzie în Evanghelie, când a spus: "Cine dintre voi, având un prieten şi se va duce la el în miez de noapte şi-i va zice: Prietene, împrumută-mă cu trei pâini, că a venit din cale un prieten la mine şi n-am ce să-i pun înainte; iar acela, răspunzând dinăuntru, să-i zică: Nu mă da de osteneală.

Acum uşa este încuiată şi copiii mei sunt în aşternut cu mine. Nu pot să mă scol să-ţi dau. Zic vouă: Chiar dacă sculându-se, nu i-ar da pentru că-i este prieten, dar, pentru îndrăzneala lui, sculându-se, îi va da cît îi trebuie". IV Domnul ne dă exemplu ca să ne înveţe să fim tari şi râvnitori în credinţă. Adică foloseşte exemplu omenesc, ca să înveţi să nu te laşi copleşit de oboseală vreodată, încât, atunci când vei cere şi nu vei primi, să nu încetezi până ce vei primi, dacă, desigur, vei cere, aşa cum s-a spus, cele ce Dumnezeu doreşte.

Şi să nu spui, sunt păcătos şi nu sunt ascultat. De aceea, în mod sigur, ca să nu deznădăjduieşti, să spui mereu : "chiar râvna pierde în greutate nu-i va da pentru că-i este prieten, dar, pentru îndrăzneala lui, îi va da cît îi trebuie". Şi chiar dacă va trece o lună, un an, trei ani, patru ani sau şi mai mulţi, până ce vei primi, să nu încetezi, ci să ceri, cu credinţă, lucrând totdeauna binele.

Hidratarea

Pentru că adeseori câte râvna pierde în greutate dintre noi în tinereţe a urmărit înţelepciunea, după aceea pe furiş s-a strecurat plăcerea, s-au pus în mişcare plăcerile după natură, a slăbit rugăciunea, vinul devine stăpânul tinereţii, se pierde înţelepciunea cumpătarea şi omul devine altul decât cel care trebuie. Astfel se produc schimbările, fiindcă nu ne împotrivim patimilor cu gând curajos.

De aceea, se cuvine ca fiecare să pună la contribuţie toate puterile lui şi să roage cu îndrăzneală pe Dumnezeu să-i stea într-ajutor. Pentru că dacă cineva din lenevie se lasă stăpânit de patimi şi se predă vrăjmaşilor, cu acesta Dumnezeu nu se aliază şi nici nu-l ascultă; căci, lăsându-se stăpânit de păcate, s-a îndepărtat pe sine de Dumnezeu.

Pentru că cel care vrea să fie ajutat de Dumnezeu nu-şi părăseşte datoria; şi cel care nu-şi părăseşte datoria nu este părăsit niciodată de ajutorul dumnezeiesc. Se cuvine, aşadar, ca să nu-l condamne conştiinţa pentru nimic şi astfel să ceară ajutorul dumnezeiesc.

Dar să nu ceară ajutorul cu indiferenţă, ci cu mintea concentrată, pentru că, altfel, nu numai că nu va primi ceea ce a cerut, ci mai degrabă va mânia pe Stăpân. Pentru că dacă cineva care, stând şi vorbind înaintea şefului, stă drept, cu multă teamă, având nemişcată şi privirea externă şi cea internă a sufletului, pentru ca nu cumva să-şi atragă vreo neplăcere, cu atât mai mult se cuvine ca înaintea lui Dumnezeu să stea cu teamă şi frică, având îndreptată toată atenţia numai către El şi în nici o altă parte.

Pentru că El nu priveşte numai pe omul exterior, ca oamenii, ci cercetează şi pe cel interior.

Aşadar, dacă stai înaintea lui Dumnezeu, aşa cum se cuvine, şi Îi oferi toate puterile tale, să nu încetezi până ce vei primi ceea ce ai cerut; dar dacă conştiinţa ta te acuză ca rnândru şi dacă, deşi poţi, nu slim jos pe un buget rogi concentrat, să nu îndrăzneşti să stai înaintea lui Dumnezeu, pentru ca râvna pierde în greutate nu devină rugăciunea ta păcat. Dacă însă, fiind slăbit de păcat, nu poţi să te rogi cu stăruinţă, constrânge-te atât cît poţi şi stai stăruitor înaintea lui Dumnezeu, având mintea concentrată către El şi rugîndu-L să fie alături de tine; şi Dumnezeu iartă, fiindcă nu poţi să stai aşa cum trebuie înaintea lui Dumnezeu, nu din dispreţ, ci din slăbiciune.

Dacă în acest fel te sileşti spre tot lucrul bun, să nu încetezi până ce nu vei primi ceea ce ceri, ci să baţi cu răbdare la uşa Lui, căutând împlinirea cererii tale.

Căci ce altceva vrei să dobândeşti decât numai mântuirea de la Dumnezeu? V Doreşti să ştii, iubitule, cum aveau răbdare sfinţii şi nu deznădăjduiau? Dumnezeu a chemat pe Avraam, când era mai tânăr, şi l-a mutat din pământul asirienilor în Palestina, zicându-i: "Iată, îţi voi da ţie pământul acesta şi urmaşilor tăi; şi vor fi ca stelele cerului urmaşii tăi, care nu vor putea fi număraţi".

Şi a trecut număr mare de ani şi au atras îmbătrânirea firii lui şi s-a apropiat moartea, dar el n-a spus: Doamne, totdeauna mi-ai făgăduit copii şi ai prezis că voi fi tată tuturor neamurilor. De bătrâneţe impulsurile firii râvna pierde în greutate sunt moarte, iar Sara, femeia mea, de bătrâneţe nu mai are de mult ceea ce este caracteristic femeii în fiecare lună; aşa încât făgăduinţa Ta este mincinoasă.

Pentru că doi bătrâni, ce nădejde să mai avem? N-a spus acestea, nu le-a gândit, ci a rămas nezdruncinat în credinţă, şi într-adevăr, după vârstă îmbătrâniseră, dar nădejdea era tânără; trupul mergea spre slăbiciune şi producea deznădejde, dar credinţa întărea şi sufletul şi trupul. Dumnezeu - spunea - este cel care a făgăduit, Stăpânul firii şi nu se poate întâmpla altfel.

râvna pierde în greutate

El face posibile şi pe cele cu neputinţă, pentru că El face şi schimbă toate, aşa cum vrea. Să imiţi, deci, credinţa lui Avraam. Într-adevăr, atunci când firea a slăbit şi impulsurile cărnii au amorţit, atunci a luat viaţă făgăduinţa lui Dumnezeu.

Informatii

Însuşeşte-ţi exemplele. Dar noi ne rugăm un an şi încetăm stăruinţa; postim doi ani şi renunţăm. Aşadar, să nu slăbim în aşteptarea făgăduinţei lui Râvna pierde în greutate. Căci Cel care a făgăduit aceluia că-i va înmulţi urmaşii, ne va făgădui şi nouă că ne va împlini dorinţa, dacă cerem fără încetare. Pentru că spune Scriptura : "Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi".

Pentru că în timp ce tu erai departe de El, obosit şi apăsat de sarcina foarte grea a păcatului, El S-a milostivit de tine şi te-a chemat, ca să te uşureze de sarcină şi să-ţi dea odihna în viitor, şi tu să nu te încrezi în El? Acum, însă, chiar dacă am vrea să tăcem, vom fi mustraţi de conştiinţa noastră; căci n-avem încredere în El, fiindcă - aşa-zicând râvna pierde în greutate n-ar putea să ne odihnească, şi ezităm să luăm asupra noastră jugul Lui cel comod şi uşor şi să intrăm în împărăţia cerurilor prin poarta cea strâmtă, ci preferăm mai degrabă să luăm asupra noastră povara grea a păcatelor şi prin dorinţele plăcerii noastre să urmăm calea fără îngrădiri şi să intrăm prin poarta largă spre pierzare.

Dar, va spune cineva, în repetate rânduri am cerut şi n-am primit. Aceasta s-a întâmplat, în orice caz, fie pentru că ai cerut într-un fel cum nu s-ar fi cuvenit, fie cu necredinţă, fie cu mintea împrăştiată, fie lucruri care nu-ţi erau de folos. Dar chiar dacă uneori ai cerut lucruri care erau spre folosul tău, n-ai stăruit în cerere.

Pentru că Scriptura spune: "Prin răbdarea voastră vă veţi mântui sufletele voastre", şi: "Cel care va răbda până la sfârşit, acela se va mântui". VI Dumnezeu cunoaşte inima celor care se roagă. Aşadar - va spune cineva - ce nevoie are Dumnezeu de cererea noastră? Nu ştie El de ce avem trebuinţă? Deci, ce nevoie este de cerere? Dumnezeu cunoaşte, într-adevăr, ceea ce ne trebuie şi ne procură din belşug toate bunurile materiale, spre a ne bucura de ele, şi, fiindcă este bun, plouă şi peste cei buni şi peste cei nedrepţi şi face să răsară soarele Său şi peste cei răi şi peste cei buni, şi înainte ca să le cerem noi; totuşi, credinţa şi faptele virtuţii şi împărăţia cerurilor nu le vei primi dacă nu le vei cere cu osteneală şi cu multă stăruinţă.

Pentru că se cuvine ca mai întâi să pot sa slabesc pe perioada doreşti şi după aceea să le ceri în mod sincer, cu credinţă şi răbdare, oferind toate puterile tale, şi în râvna pierde în greutate un caz să nu fii acuzat de conştiinţa proprie ca cerând fie cu neglijenţă, fie cu lenevie; şi atunci vei primi când va vrea Domnul; pentru că El ştie mai bine cele ce-i sunt de folos.

Şi poate pentru aceasta amână să împlinească cererea ta, gândind la sârguinţa ta către El, şi ca să cunoşti ce importanţă are darul care este cea mai sănătoasă scuturare de pierdere în greutate Dumnezeu şi să păzeşti cu frică ce ţi s-a dat.

Pentru că orice dobândeşte cineva cu trudă multă, se îngrijeşte ca să-l păzească, pentru ca nu cumva pierzându-l să piardă astfel şi osteneala lui mare, şi dispreţuind darul lui Dumnezeu să devină nevrednic de viaţa veşnică. Căci ce ar fi folosit Solomon dacă ar fi luat cu uşurinţă darul înţelepciunii şi l-ar fi pierdut? VII Aşadar să nu-ţi pierzi curajul dacă nu ţi se va împlini îndată cererea ta.

râvna pierde în greutate

Căci dacă Stăpânul cel bun ar şti că, primind îndată darul, nu-l vei pierde, ar fi gata să ţi-l procure chiar înainte de a-l cere. Acum însă procedează aşa amână din grija faţă de tine. Căci dacă cel care a primit un talant şi l-a păstrat întreg a fost condamnat pentru că n-a câştigat nimic cu el, cu cît mai mult va fi pedepsit cel care l-a pierdut. Ştiind acestea, că, mai curând sau mai târziu, o să primim totuşi să rămânem mereu mulţumitori Domnului, pentru că toate câte le face Stăpânul, povești despre pierderea în greutate modafinil mântuirea noastră le rânduieşte; numai să nu ne descurajăm şi să încetăm să cerem.

Căci pentru aceasta a spus Domnul parabola despre văduvă, care cu perseverenţa ei l-a înduplecat pe judecătorul nedrept; pentru ca şi noi, prin stăruinţă necurmată, să primim cele cerute de noi. Căci prin aceasta se vădeşte şi credinţa şi dragostea noastră faţă de Dumnezeu, când, şi fără să se împlinească îndată cererea noastră, continuăm să-I mulţumim.

Aşadar, să-I mulţumim fără încetare, ca să ne învrednicim să dobândim bunurile Lui veşnice, pentru că Lui I se cuvine mărirea în vecii vecilor. Despre supravegherea gândurilor şi că trupul nu este rău cum au socotit unii I Înainte de orice şi cu orice chip trebuie stăpânită raţiunea, având neadormită supravegherea gândului, aşa încât să nu îngăduie sufletului să încline cu uşurinţă, din cauza dorinţelor neraţionale, către acţiuni contrare ale trupului.

Căci vederea trupului este ochiul, iar vederea sufletului este râvna pierde în greutate care este de aceeaşi natură cu el; dar nu aşa ca existând unul în celălalt, ci sufletul şi mintea se identifică, pentru că mintea este puterea naturală de raţiune a sufletului, iar nu ceva din afară.

Căci atunci când sufletul - precum îl stimulează inteligenţa lui, care a fost sădită în el în mod natural de Sfânta Treime când l-a creat - reflectă la cele bineplăcute şi necesare, atunci îndată se eliberează de influenţele păgubitoare ale trupului; după cum, presimţind şi înfrânând pornirile dezordonate ale trupului, redobândeşte liniştea ce i se cuvine şi, fără nici o piedică, se ataşează gândurilor conforme cu natura ei, căci, potrivit puterii care există în ea, contemplează cu intensitate sfânta şi adorata Treime şi reflectă la inaccesibilitatea măririi dumnezeieşti, din cauza extraordinarei ei străluciri, la curăţenia fericirii, la infinitatea înţelepciunii, la constanţa şi plăcerea liniştii, la natura nepăsătoare şi de neclătinat.

Informațiiimportante