Părinții mi-au spus să slăbesc, Tânără de 18 ani: trei ani am fost anorexică și mama nu a observat — Printesa Urbana

Tot copii sunt, și au mare nevoie de noi. Uneori poate mai mult ca atunci când erau mici. Am primit această scrisoare cu rugămintea de a posta textul anonim. Continuă seria Adolescent în România.
Bună, Prințeso! M-am gândit să împărtășesc povestea adolescenței mele, în speranța că va ajuta măcar pe cineva, părinte sau copil, să fie mai atent.
Am 18 ani și acum trei ani am parcurs un episod marcant. Mi-e greu să spun direct că am avut anorexie, nu am primit un diagnostic în acest sens. Dar țin minte clar că mă bântuiau toate gândurile despre cum trebuia să mai slăbesc, deși deja îmi pierdusem ciclul.
Mergeam pe stradă și nu puteam decât să-mi compar corpul cu cele ale trecătorilor. Recordul meu de mâncat puțin într-o zi este de de calorii: două mere mici și un ou fiert.
Am început să iau în greutate odată cu pubertatea, am ajuns la 65 de kilograme, la o înălțime de 1,65 cm. Nu am fost vreodată un caz extrem, doar câteva, kilograme peste numărul la care arăt cel mai bine și fac exerciții fizice fără să gâfâi.
Am slăbit zece kilograme în clasa a opta nemaimâncând după ora La începutul liceului aveam 55 de kilograme, eram perfect sănătoasă.
Doar că aveam în minte una și bună: un nou început înseamnă un nou eu, trebuie să arăt perfect gândire generată și de social media și de filmele americane care îți zic că liceul e ceva wow. Alunecarea mea înspre tulburările alimentare a început printr-o joacă.
grăsime vs potrivire
Știam de tagurile pro-ana pro anorexie de pe internet și la început le căutam așa, să râd și de proastele astea care, haha, se înfometează pentru a fi frumoase.
Doar că elogiul anorexiei de pe internet m-a făcut să mă apuc de religia cântarului unde puteai avea TOTUL frumusețe, respect de sine, iubirea celorlalți, haine frumoase care îți vin pentru că ești slabă, un iubit dacă aveai control asupra corpului tău, asupra nevoii de a te hrăni.
Așa am început să nu mai mănânc, să dau impresia că totuși am făcut-o lăsam firmituri și vase murdaresă mă pretind interesată de sănătate nu mai mâncam dulciuri, făceam enorm de multă mișcare. Am ajuns în mod forțat la 50 de kilograme, ceva nenatural pentru corpul meu: îmi pierdusem ciclul, mi-era foarte frig la raioanele cu frigidere din supermarket.
Mergeam foarte des cu mama în perioada aia la analize și mereu eram deficientă de toate alea pentru că eu abia mâncam. Tot cu ea am mers la medicul de părinții mi-au spus să slăbesc, care a înțeles în câteva minute mai multe decât mama, care stătea în aceeași casă cu mine.
Account Options
Mi-a zis medicul că eu sunt frumoasă și că trebuie să mănânc. Sigur, nici eu nu mă dădeam de gol zicând că modelul meu în viață sunt anorexicele de pe internet, nu a realizat nimeni că eu treceam printr-un episod atât de grav. Am avut și depresie, era doar logic. Simțeam că nu mai pot să trăiesc: cântarul nu se mai ducea în jos, nici nu mă puteam bucura de mâncare, era capăt de linie pentru mine.
- TOP 10 cele mai tari minciuni pe care părinții le spun copiilor
- 25 pierdere în greutate de grăsime corporală
- Slăbește porții mai mici
- Snap Joel şi mama sa.
- Cum ajută migdalele în pierderea în greutate
- Ajută mult la pooping la pierderea în greutate
I-am spus mamei în față: mama, vreau să mor. Ea s-a uitat la mine, era tristă și nu înțelegea. Eu eram oarecum împăcată că mor frumoasă, slabă.
Mi-am revenit și asta se datorează corpului meu. El nu mi-a mai ascultat comanda de a flămânzi.
Sinceri să fim, după ce am citit toate aceste minciuni, ne-am dat seama că, fără doar și poate, părinții sunt campioni la Când eram mică, tatăl meu lua scara, o așeza în curte și mă aducea afară pentru a-mi spune că a pus luna pe cer pentru mine.
Și bine a făcut. Am ajuns înapoi la greutatea inițială, într-un an după ce am avut anorexie, m-am îngrășat 15 kilograme înapoi. Nu e deloc un număr neglijabil. Gândiți-vă că dacă la 65 de kg arătam acceptabil, părinții mi-au spus să slăbesc cu puțin cam multă burtă, la 50 kg eram un sac de oase.
Comentarii
Nu mai aveam grăsime pe piept, burtă sau pe fund. Corpul și-a revenit imediat, mintea recuperează și acum.
Multă vreme am rămas cu aceeași gândire, că sunt obeză și dezgustătoare, deoarece anorexia ține mai mult de creier decât de datele exterioare. Am vrut să-mi fac corpul să sufere pentru a mă pedepsi pentru că sunt grasă și urâtă și mai ales după episoadele de mâncat compulsiv, care apar extrem de des atunci când nu îți dai voie să mănânci.
Poate că sună familiar cui a fost bântuit de diete și cure de slăbit.
CUZA - Dor de casa ft. Irina Rimes, George Hora, Carmen Tanase
Și mama mea a fost. La doi ani după episodul meu anorexic m-am întrebat cu privire la mama: De ce nu m-a văzut și pe mine, dacă știi ce înseamnă să te chinui să slăbești?
Program de slăbire pentru copii
De ce nu m-ai ajutat, mama, când aveam atâta nevoie? Aveam doar 15 ani, eram atât de mică… Și cum de nu ți-ai dat seama? Ca să mă împac cu trauma prin care am trecut, cum se folosește fenugreek pentru a slăbi timp am acuzat-o pe mama. Stăteam sub același acoperiș și niciodată nu a bănuit că am fost anorexică.